Ceva “blue” se întâmplă în fiecare luni la Hard Rock Cafe în Bucureşti. Dacă te-ai plictisit de toată muzica house difuzată la radio, tv, pub-uri sau cluburi, vino la Hard Rock Cafe pentru ceva diferit. Vin trupe care cântă live iar sonorizarea este excepţională. Şi în fiecare luni au loc o serie de concerte de blues şi jazz. Artişti nu doar din România ci şi de peste hotare vin să concerteze aici.
Aşa s-a întâmplat şi lunea asta când artistul Boo Boo Davis a venit la Hard Rock Cafe. Păi, numele ar trebui să vă spună totul. Şi de unde vine el? Păi, din Mississippi. Fără să-l mai fi ascultat înainte ştiam că o să fie ceva marfă. Şi chiar a fost.
Boo Boo Davis e din Mississippi şi a învăţat de mic muzica, chiar din ţinutul câmpurilor de bumbac. Este poate unul dintre ultimii artişti de blues original. Ştiţi voi genul ăla vechi de blues, când îţi închizi ochii şi dai din cap înainte şi înapoi şoptind doar “Yeah, Man”. Muzica aia ce te face să te imaginezi acolo afară pe prispă, fumând o ţigară sau gonind pe o autostradă pustie cu toate geamurile deschise.
Blues-urile sunt manifestările muzicii folclorice afro-americane în muzica vocală solo. Când un negru se odihnea pe debarcader din cauza muncii grele şi cânta
ca şi cum s-ar fi destins şi ar fi alungat lenea prin recitare, de fapt cânta începuturile blues-ului.
Formula de trei versuri alcătuită din declaraţie, repetiţie şi „răspuns” este cea mai clasică formă de blues. Structura obişnuită a blues-ului este formată din 12 măsuri. Fiecărui vers îi corespund patru măsuri. Pentru a exprima în alt fel repetiţia celui de-al doilea vers, linia melodică se schimbă, fiecare terminându-se pe tonică, urmat de răspuns care de altfel se termină tot pe tonică.
Deşi de cele mai multe ori versurile sunt asociate cu povara vieţii, greutăţile de zi cu zi şi starea „blue” (albastră) a cântăreţilor, blues-ul are şi o tentă sensibilă de umor care diferenţiază acest tip de muzică de restul muzicilor sentimentale.
Nu se cunoaşte exact locul şi data apariţiei blues-ului dar se pare că a apărut concomitent în mai multe locuri şi oricum nu purta numele care îi este dat în ziua de azi.
La început blues-ul a fost cântat doar cu vocea, dar pe măsură ce negrii îşi puteau procura din ce în ce mai uşor instrumente, acompaniamentul a devenit de nelipsit. La început cu ajutorul banjo-ului sau chitarei şi mai apoi cu pianul. Instrumentele au jucat un rol decisiv în evoluţia blues-ului mai târziu urmând să se transforme în jazz.
La vârsta de 13 ani Boo Boo Davis cânta la chitară şi muzicuţă fiind obişnuit cu muzica de la tatăl său Sylvester Davis, şi el muzician. Era un lucru obişnuit ca tatăl său să repete în propria casă alături de artişti precum John Lee Hooker, Elmore James şi Robert Pete Williams. Acum, staţi aşa. Ia să ne gândim un pic cam cum vine asta! John Lee Hooker, Elmore James şi Robert Pete Williams să repete la tine acasă? N-am cuvinte să descriu senzaţia. Deci cum ar fi să cauţi nişte biscuiţi prin bucătărie în timp ce John Lee Hooker repetă la tine în sufragerie…
Cu siguranţă că îi este destul de greu lui Boo Boo Davis să facă faţă acestei lumi nebune şi rapide în care trăim noi dar este ajutat în permanenţă de spiritul său călăuzitor pe care îl numeşte Dave şi ne oferă o doză incredibilă de blues pur. Chiar ne întrebam în timpul concertului cine e Dave pentru că Boo Boo i-a mulţumit de multe ori. Ne tot uitam după Dave dar cred că nu era menit pentru noi să-l vedem.
Davis călătoreşte în Europa alături de alţi doi muzicieni de excepţie cu care formează trupa. Ei sunt Jan Mittendorp (chitară) şi John Gerritse (tobe). Foarte buni artişti, reuşesc alături de Boo Boo Davis să ofere una dintre cele mai bune prestaţii de blues pe care le-am auzit. Super tare băieţi, şi John, nu te opri din cele 8 beat-uri de la finalul măsurii! Făceau plasmele şi paharele să vibreze şi să o ia razna.
Cred că puteţi să căutaţi şi voi pe Youtube mai multe despre Boo Boo Davis dar o să vă arăt totuşi nişte mostre din ce s-a întâmplat în seara aceea. P.S. Nu mi-am luat aparatul foto cu mine în seara aia pentru că sunt unele lucruri de care cred că ar trebui să te bucuri numai tu. Totul a fost capturat cu ajutorul telefonului mobil aşadar calitatea este destul de proastă. Savuraţi!
thank you daaaveee!!!!!!!!!
misto articol, faci nitica cultura cu noi. felicitari!
Bravo, ca avem nevoie de chestiile astea…aaa…si m-am gandit. La treaba aia cu berea si rama (de la mine) daca nu merge un Steve Vai poate merge chiar Boo Boo Davis. Long LIve Good Things!