Ce oare a determinat ca oamenii să se întâlnească în fiecare an cu aceeaşi ocazie de 2000 de ani încoace? Să fie doar miracolul? Să fie ideea magnifică a unui profet, ce a creat istorie şi a rămas singurul amintit printre cei de-o seamă cu el? Să fie doar dorinţa de a crede în ceva de la care să te aştepţi să-ţi ofere tot ajutorul şi speranţa de care vei avea nevoie într-o zi? Sau doar un ritual străvechi impus cu forţa din generaţie în generaţie, urmat mai mult din snobism decât din credinţă? Sau să fie dragostea cuiva faţă de oameni, în stare să facă orice încât toţi să trăim în pace şi bucurie. Mulţi ne dorim binele pe pământ. Atât pentru oameni cât şi pentru lumea înconjurătoare. Dar numai un singur individ a reuşit să schimbe modul de viaţă al atâtor oameni şi implicit istoria. Nu ştiu în final cât de mult contează natura divină. Ai crede mai puţin sau ai considera banale realizările Sale dacă i-ar lipsi divinitatea? Cred că aprecierea ar fi aceeaşi. Şi an de an, la un anumit moment, în linişte, vei întinde o lumânare pentru a o aprinde de la o alta. Şi tot aşa…