E liniștea aia. Se mai aude câte-un câne pe deal dar în rest e liniște. Găinile stau înghesuite în soarele de ianuarie iar o gâscă îmi dezaprobă prezența prin sâsâitul caracteristic. Mai ”hărțuiesc” un grup de rațe cochete și le-alerg până-n râu. Apoi caut s-o apuc către-n sus și dau peste ăștia mici. Robert, Aurel și Albert se pregătesc să ne colinde.
Se aude ceva de genu: ”Ciaaaa!” după care pauză.
”Asta-i tot?” întrebăm.
”Da” răspunde Robert cât se poate de firesc. De parcă ar fi fost de-ajuns.
”Păi și alte colinde nu mai știți?” acceptând că interjecția de mai devreme fusese un colind.
”Ba da, mai știm.”
”Păi hai, cântați!”
Și-o început Robert să cânte timid Domn, Domn, să-nălțăm! și în tot timpul ăsta nici unul din ei n-a dat drumul la sacoșa plină de colaci, mere și gogoși. Munca lor de-o zi de colindat era acolo și trăgeau de ea ca de o grea povară.
Nu-mi amintesc când a fost ultima oară când am trecut prin zona Bucovinei, eram prea mic și oricum nu mai contează. S-au schimbat multe dar viața la sat e cam aceeași. Și chiar dacă blugii se văd pe sub ”costumul” de capră, tradițiile rămân. În zona asta se sărbătorește Crăciunul pe rit vechi. Adică ortodocșii care au rămas pe calendarul Iulian la ”mica schismă” de prin 1924 când restul bisericilor ortodoxe s-au aliniat oficial la calendarul gregorian.
De pe 6 ianuarie tot mă plimb prin zonă să ”documentez” obiceiurile și tradițiile locale. Adică să fac poze multe și să mănânc ca un purcel ce sunt. Deci am mâncat atât de mult încât plesnesc chiar și acum. Gâfâi la fiecare pas de bine, leșin în fiecare seară de plăcere și în prima zi era să fac tendonită de la câte poze am făcut. Nu prea e net prin părțile astea, bine, nici semnal nu e (rușine Vodafone și Orange) așa că mai rar cu live blogging-ul dar or să vină niște povești frumoase pe blog.
Până atunci urmărește hashtag-ul #tfb7 și #peritvechi pe Instagram și Facebook încât să vezi pozele făcute de toți membrii taberei pentru bloggeri, ediția a șaptea. Sau urmărește-mi profilul de Instagram aici pentru a vedea pozele din ultima vreme.
Hai Crăciun Fericit!
Ah, și mulțumim Consiliului Județean Suceava pentru găzduire și tot sprijinul pe care ni l-au oferit încât să descoperim tot ce-i mai frumos prin Bucovina. Și pentru net-ul din seara asta. Ce liniște s-o făcut printre noi cum am dat de net! :)))
Văleu, gata! Postez că iar mergem la masă. Iar mor diseară… de plăcere culinară.