La invitația Greenpeace România, am fost să văd filmul biografic al lui Jacques-Yves Cousteau, Odiseea. Și mare mi-a fost mirarea să aflu că sunt foarte mulți oameni care ori n-au auzit deloc de tipul ăsta, ori își amintesc vag, dar oricum nu știu cu ce se ocupa. Și apoi am înțeles că am îmbătrânit! :))
Deși e un nume pe care nu-l pot scrie niciodată fără să greșesc (I hate french), Cousteau mi-a rămas în minte încă din copilărie. A fost primul meu contact cu documentarele de genul National Geographic, BBC sau Discovery. Bine, Discovery s-a transformat într-un fel de MTV, nu mai face producții, dar ca idee înțelegeți voi.
Maică-mea mă punea să mă uit la documentarele lui Cousteau pe TVR și mi se păreau de-a dreptul fascinante. Și mai mult, mă amuzau cele două foci care călătoreau tot timpul cu el.
Ei bine, Odiseea (ca să nu fiu nevoit să-l scriu în franceză, căci n-aș ști) e un film biografic al acestui tip care se presupune a fi cam primul ecologist. Ideea e că în copilărie am avut contact doar cu documentarele lui și îmi rămăsese în minte imaginea lui cu căciula în cap și cu ochelarii (ce înseamnă brandingul). Habar n-aveam că omul inventase costumul de scafandru autonom și că ar fi putut să trăiască mult și bine din asta. Sau nenumăratele probleme pe care le-a întâmpinat de-a lungul filmării acestor documentare.
Toate astea le poți afla din film. Și chiar dacă n-ai habar cine-a fost tipul, tot merită să mergi la film. Are niște cadre senzaționale (pentru un film franțuzesc), te lași rezemat în spătarul scaunului și te bucuri de imaginile subacvatice pline de culoare. Iar povestea în sine a acestui om e de-a dreptul fascinantă. Pe lângă tot ce ține de viața lui de explorator, filmul intră și în viața personală și îți dai seama cât de multe lucruri nu știai despre un om. În plus, joacă și Audrey Tautou (și la ea am verificat cum se scrie numele) de care mi-era dor s-o mai văd într-un film.
Eu zic să aruncați un ochi pe trailer și poate vă atrage filmul. Mie unul mi-a plăcut foarte mult și nu doar pentru că știam în mare parte despre ce-i vorba. Plus că filmul ăsta vine la fix într-un moment în care unii vor să desființeze ideea încălzirii globale și efectele nocive pe care industria le are asupra mediului înconjurător.
Iar cine nu merge la film ar putea să citească şi cartea – In Delta Cu Jacques- Yves Cousteau de RADU ANTON ROMAN. O carte spumoasă si bine scrisă.
Ce tare, uite că de asta nu știam. O s-o citesc și eu. Mersi! 🙂