Grexit

 

E ca și cum ai sta la mansarda ponosită a unei vile de lux. Doar că restul locatarilor te invită să iei cina cu ei și să împarți cheltuielile. Începi să te simți ca la tine acasă și să te plimbi liniștit prin toată vila, doar că totul vine cu un preț. Cana aia de cafea nu mai poți s-o lași nespălată în chiuvetă căci te penalizează ceilalți locatari, hainele nu le mai poți lăsa aruncate pe unde-apuci, mesele pe care le mănânci sunt mai scumpe chiar dacă împarți cheltuielile și unde mai pui că unii au și lăsat la tine în mansardă niște cutii pe care nu le mai folosesc. Iar tu te-ai obișnuit cu stilul tău de viață așa că îți bagi picioarele și nu vrei să mai plătești la comun și vrei să te întorci la tine în mansardă, să închizi ușa și să-i lași pe ceilalți să se descurce singuri.

N-am deloc studii politice sau economice, așa că părerea mea e egală cu zero, dar asta nu înseamnă că situația Greciei e doar o știre peste care ar trebui să trecem pur și simplu. Adică eu așa o văd, ca pe vecinul ăla care are datorii imense la întreținere și toată scara tre să moară de frig iarna pentru că s-a oprit căldura din cauza datoriilor. Doar că în cazul de față e mai greu să-l dai în judecată, să-i pui sechestru pe casă, s-o vinzi și să plătești datoriile din vânzare. Vorbim totuși de o țară întreagă cu vreo 11 milioane de locuitori.
În același timp, situația asta îmi arată că omenirea a dat încă odată greș în a găsi un sistem social și economic valabil pentru toată lumea. Practic, noi încă n-am aflat cum ar trebui să trăim și lucrurile să meargă brici. Sau poate că nici nu trebuie.
Asta din cauza balanței cu ”există două tipuri de oameni”. Da, știu, e atât de des folosită expresia asta încât probabil oamenii se împart în mai multe categorii decât numărul total de oameni. Dar eu am un singur răspuns pentru această zicală. Există oameni care simt nevoia să controleze sau să conducă și oameni care nu. Evident, majoritatea fac parte din a doua categorie. Drept urmare, așa au apărut și comunitățile, societățile, națiile, etc. S-a trezit unu cu chef de-a pune de-o comună și s-a gândit, oare cum să fac asta. Ah, da. Știu! Și s-a dus a doua zi dimineața în fața lor și le-a spus troglodiților că azi-noapte I s-a arătat în vis și I-a poruncit să-i ducă pe idioți pe calea cea bună că dacă nu, tună și fulgeră. Și de mii de ani, oamenii cred în câte-un Moș Crăciun și se lasă conduși de acei oameni din prima categorie.
Dar cum omenirea evoluează și nu toți oamenii cred în Moș Crăciun, s-au găsit alte forme de guvernare. Doar că nici una nu e perfectă. Și cred că are mare legătură cu caracteristicile și personalitatea fiecărei nații. Pentru unii, democrația și capitalismul poate funcționa foarte bine. Acolo unde oamenii se respectă unii pe alții și își respectă munca, automat și stilul lor de viață este cât se poate de bun și lumea nu prea are de ce să se plângă. Dar în cazul altor popoare, n-o să meargă atât de bine. Noi, de exemplu, suntem dezbinați, indiferenți, leneși și răi, dar cu toate astea suntem foarte inventivi și cu un simț al umorului extrem de dezvoltat. Grecii sunt și ei leneși, asta o știe toată lumea, iar intrarea lor în Uniunea Europeană poate n-a fost o idee atât de strălucită până la urmă. Ieșirea lor ar fi și mai dezastroasă. Pentru că acele datorii cine credeți că le va plăti? Toată scara blocului!
Ironic este faptul că o mână de oameni, repet, de oameni, decid soarta a altor milioane de oameni și n-o fac cu ajutorul armatelor și a armelor de distrugere în masă. Nu, o fac cu un fișer excel care îți arată ce datorii ai. Simpla idee că deși oamenii au toate calitățile să se poată auto susține, dar ajung totuși să se împrumute de bani ca să trăiască, mi se pare o greșeală fundamentală care stă la baza societății moderne de acum.
Pozele din articol sunt făcute când am fost în Grecia acum vreo 2 luni. Tocmai ce coborâsem dintr-un vaporaș pe insula Skiathos și ne-am așezat la prima terasă unde scria Gyros. Gazda noastră, un tip cu ”burtică” și plin de viață ne-a întrebat de unde suntem și imediat a spus, ”Ok, frate! Gyros?”. Am râs, am zis că ne grăbim, ne-a asigurat că vine imediat. Și ca să nu ne plictisim cât așteptăm, i-a făcut semn unuia de pe stradă, timp în care ne-a asigurat că o să avem parte de o poveste incredibilă. Tipul s-a apropiat de noi și a început să ne povestească cum a fost el arestat în Statele Unite pentru că avea o armă la el și că a ajuns în fața judecătorului și că l-a lăsat în pace când a văzut că avea o șosetă de-o culoare și alta de altă culoare. Printre rândurile acestei povești care nu face sens deloc (deși a spus-o într-o engleză foarte bună), repeta cu convingere că Skiathos nu face parte din Grecia și că ei nu vor în Uniunea Europeană, convingere pe care o au mulți greci.
Dar povestea asta arată în același timp că grecii au farmecul lor aparte și nația asta n-ar trebui să intre în declin din cauza unei globalizări eșuate. Sunt oameni care țin la afacerile lor de familie, la tradițiile lor și la stilul lor de viață. Și probabil că toate astea s-ar putea schimba datorită unor oameni care conduc lumea cu hârtia și cu pixul. Sau de fapt cu conturile bancare.
Și evident că toată lumea o să și-o ia dacă lucrurile nu ies cum trebuie în Grecia. Inclusiv noi, care și-așa o ducem foarte bine. Și cum bine spune acest articol, Grecia e pe cale să introducă din nou Calul Troian, de data asta între zidurile comunității europene. Noi? Chiar vrem moneda europeană? Avem oare idee ce înseamnă asta? Poate ar fi timpul să ne uităm cu atenție la situația Greciei ca să punem tot răul în față și să știm ce ne poate aștepta și pe noi. Sau hai să terminăm într-o zonă optimistă și să ne uităm la Louis CK care ne arată de fapt cât de ”tâmpiți” suntem pentru că de fapt avem în jurul nostru tot ce avem nevoie ca să trăim liniștiți.

Leave A Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.