Sunt minoritar!

Am renunțat de anul trecut să mai merg la proteste în calitate de protestatar. Asta pentru că am observat ceva care m-a întristat și enervat cumplit de fiecare dată când mă duceam și mă întorceam de la un protest.

N-am putut niciodată să trec peste o chestie. Având în vedere mediatizarea constantă a situației politice, de ce se revoltă și ies în stradă atât de puțini oameni? De ce nu înțeleg toți în ce rahat ne aflăm și de ce li se pare normal ca un infractor să distrugă o țară întreagă pentru propria libertate și dorința lui bolnăvicioasă de a conduce și de a controla? Și cu întrebarea asta în minte am ajuns să-mi conturez patru categorii de oameni care trăiesc în țara asta.

Prima ar fi reprezentată de cei, să le spunem, simpli. Oameni cu o educație precară, cu o imaginație limitată și fără dorința de a evolua. Preponderent găsiți în zonele rurale sau în orașe sub dezvoltate. Orașe prin care dacă treci, nu ai cum să nu te întrebi, ce căcat fac oamenii ăia toată ziua acolo. Toată VIAȚA! Oameni care merg pe principiul ”îi votăm că sunt de-ai noștri”. Oameni care votează pentru celebra sticlă de ulei, căci astea sunt nevoile lor. Oameni care nu înțeleg ce-i aia creștere economică sau investiții și nici nu știu cum se scriu cuvintele astea. Oameni pentru care PSD-ul știe foarte bine ce să le ofere și cum să-i mintă frumos, iar noi ne crucim dar nu vrem să recunoaștem că asta e tactica învingătoare.

A doua categorie ar fi a celor care nu-și doresc sub nici o formă schimbarea în țara asta. Și e plin de d-ăștia. Oportuniștii, combinatorii, șpăgarii, șmenarii, cocalarii, șmecherii. Toți ăștia pentru care o țară civilizată și lipsită de corupție i-ar aduce în sapă de lemn, i-ar nenoroci, pentru că ei nu știu altceva și nici nu vor. Pe bune acum, te aștepți ca ăla care-și parchează Land Rover-ul pe locul de handicapați de la mall să vină cu tine la proteste? Nu, modul în care merg lucrurile acum e perfect. Și dacă se mai și legalizează… Adică, Ciordache a avut dreptate. A declarat la un moment dat că Uniunea Europeană nu trebuie să-și facă probleme, căci schimbarea legilor justiției sunt în folosul luptei anti-corupție. Și, coae, omu are dreptate. Dacă legalizezi corupția, ea nu mai există! ”There are no crimes in paradise”, spunea motto-ul unui film care se referea la regimul stalinist.

A treia categorie e cea mai nocivă și e formată din indiferenți și ignoranți. Ei sunt motivul care mă întristează, deprimă și enervează. Sunt cei care nu vor să participe sub nici o formă la activitățile sociale, pentru că de multe ori se cred deasupra tuturor. Sunt deopotrivă proști, dar și oameni bine educați și inteligenți. Oameni de la care ai niște așteptări, prieteni de-ai noștri, membri ai familiei, modele de urmat în societate. Oameni de genul tipei cu tricoul ”Mă piș pe el de vot” care reprezintă tot ce e mai nociv într-o societate. Cei care spun că ei își susțin cauzele și schimbă România altfel, nu prin ieșit la vot sau protest. Sunt oamenii pe care îi văd în mașini, în trafic, care umplu restaurantele, terasele, barurile, cafenelele, mall-urile, în timp ce 3 speriați agită disperați niște pancarte în Piața Victoriei. Și atunci, eu din ce categorie fac parte?

Mi-am zis că fac parte din a patra categorie, a celor care înțelegem puterea votului și care ieșim să protestăm de fiecare dată și nu ne mulțumim cu o așa zisă ”abrogare” și mergem acasă. Pentru că la proteste am întâlnit foarte mulți oameni mișto, oameni care ca și unii din a treia categorie, au niște business-uri care au ridicat România și au adus-o în atenția altor țări, oameni care se implică activ în problemele societății, oameni de la care am înțeles și am învățat multe lucruri, oameni pe care evident că nu-i plătește nici un Soroș, ci sunt plătiți din propria muncă din care aproape jumătate se duce către niște taxe care nu le oferă nimic în schimb. Dimpotrivă. Doar că…

Doar că ultima categorie e o minoritate. Fix asta suntem, o minoritate. Comparați cu numărul de locuitori din București și din țară, cei care ieșim în stradă suntem ”trei speriați”. Probabil că așa se întâmplă peste tot în lume, iar oamenii ies cu milioanele doar când le ajunge cuțitul la os și mor efectiv de foame. Dar nu se moare de foame în România. Proștii se mulțumesc cu grisine, că doar cu grisine s-au hrănit toată viața, iar pentru intelectuali, cât timp există Starbucks, McDonalds, cafenele, restaurante și cluburi, atunci totul e bine. Nu mai zic de vacanțele din Thailanda care au inundat Facebook-ul. Deci nu, nu e rău, nu-i motiv de panică. Nu mai zic că sunt atâția oameni care efectiv n-au habar ce se întâmplă în țară pentru simplul motiv că ”eu nu mă uit la televizor, nu știu despre ce e vorba”.

Din cauza asta am renunțat la proteste. Pentru că nu cred că oamenii își doresc cu adevărat o schimbare. Probabil că lor le convine așa. Altfel, sincer, nu-i înțeleg.

Ies în schimb pentru poze, pentru mine. E ceva ce-mi place să fac, sunt totuși niște momente istorice și vreau să particip la ele pe cât posibil. Plus că mă mulțumesc că imaginile mele (atât foto cât și video) au ajuns să aibă un impact destul de puternic în online și asta e cam singura mulțumire pe care o am legat de protestele astea.

 

Leave A Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.