În decursul anilor 80, McFerrin şi-a dezvoltat constant improvizaţiile solo şi interacţiunea cu publicul. A transformat simpla idee de concert într-un spectacol complex combinat cu simţul umorului şi multitudinea de genuri muzicale ce nu făcea decât să celebreze muzica alături de audienţă.
Deşi se bucura de un succes fenomenal după lansarea acelui hit şi primind foarte multe cereri pentru concerte peste tot în lume, Bobby McFerrin a luat-o însă pe alt drum. A lăsat popularitatea pe care i-o oferea MTV-ul în schimbul lecţiilor de dirijat orchestră călăuzite de Leonard Bernstein, Gustav Meier sau Seiji Ozawa. Spiritul său debordant şi veselia de care dădea dovadă l-au ajutat foarte mult în comunicarea cu orchestra devenind astfel foarte cunoscut şi în acest domeniu. La cea dea 40-ea aniversare a zilei sale de naştere a avut ocazia de a dirija Orchestra Sinfonică din San Francisco. La puţin timp după acea a înregistrat albumul Hush alături de renumitul violoncelist Yo Yo Ma, ce a rămas în topul Classical Billboard timp de doi ani. De atunci a colaborat cu diverse orchestre ale lumii şi au urmat albume consacrate.
Cel mai bun album şi cel mai interesant deopotrivă consider că este Circle Songs. Conţine o muzică cu influeţe şi motive africane. Silabisiri misterioase, ritmurile ciclice precum şi ecourile exotice ale incantaţiilor Sufi sau ale muzicii Zulu dau o atmosferă de relaxare totală acestui album. Îl asculţi şi te minunezi în acelaşi timp de calităţile vocale ale interpreţilor deoarece acest album a fost înregistrat alături de grupul vocal al lui McFerrin, Voicestra. Numele nu a fost ales la întâmplare deoarece specialiştii care au studiat diversele stiluri muzicale africane au reuşit să le reprezinte grafic printr-o formulă circulară precum în imaginea de mai jos.
Mulţi observatori au fost uimiţi de spontaneitatea, vitalitatea şi mărimea în compunerea muzicii africane. Aceste calităţi sunt în mare parte atribuite legăturii strânse dintre arte (inculzând şi muzica) şi utilitarul din viaţa de zi cu zi.
În unele zone de cultură africană au fost elaborate sisteme muzicale teoretice în vremuri pre-coloniale. Un sistem de notaţie indigen a fost realizat în Etiopia în contextul liturgic al bisericii Copte. Acesta conţine aproximativ 650 de semne care se numesc melekket şi care indică melodii scurte şi nu sunete individuale. Cercetătorul Rycroft a examinat polifonia vocală a tribului Nguni şi a folosit modelul notaţiei circulare; nu a izolat clar diferitele diviziuni ale formulelor de bază, dar a demonstrat tipul de structură ciclică.
“Neconvenţională” am putea numi cariera lui Bobby McFerrin. Sunt sigur că sunt mulţi care nu ştiau atât de multe lucruri despre McFerrin, nici chiar eu. Multe din informaţiile de biografie au fost preluate de pe site-ul artistului, dar nu ce este scris m-a atras. Ceea ce mă atrage e felul în care oamenii îşi folosesc vocea pentru mai mult decât a cânta. Este cât se poate de firesc să mergem la orice tip de concert de muzică dar cred că vin şi momente în care trebuie într-adevăr să apreciem unii oameni pentru calităţile lor extraordinare.
Salut, Alex. Frumoasa postare. Voi scrie si eu despre acest concert si ma bucur ca mi-ai luat-o inainte. Te anunt ca Blogul lui Budescu acum este redirectat catre noul meu site, StareaPresei.ro, iar noul URL este http://www.stareapresei.ro. Te rog sa ai amabilitatea sa faci modificarile. Un nou an mai bun!
P.S.: comentariul iti este adresat tie, nu e necesar sa-l publici. Salutari si din partea Ancutei si salutari si Petrutei. Sa ne vedem cu bine la repe 😀
Multumesc de vizita! E un eveniment ce merita vazut. Multumesc pentru urari, asemenea si voua.
Buna treaba Alex, chiar ma bucur ca vine Omu` in Romania. Chiar acu aprox. o luna vedeam pe Mezzo concertul de la Montreal al lui si ramaneam din nou surprins de maretia personajului, cu capacitatile sale vocale si cultura vasta muzicala pe care nu se sfieste s-o impartaseasca tuturor. Un mare eveniment pentru tara asta. Inca odata, buna treaba Alex!
Multumesc! Si eu de abia astept concertul. Numai bine!