Fă exercițiul ăsta. Intră pe profilul tău de Facebook și dă scroll înapoi vreo câteva minute și zi-mi dacă-ți place ce vezi!
N-am mai avut timp să scriu pe blog, dar mi-era dor! Mai ales că în ultimele săptămâni s-au tot întâmplat niște lucruri și felul în care le percepem parcă arată că noi chiar nu vrem să trăim liniștiți și relaxați.
Furtuna a început cu moartea Reginei. Gizăs, câtă înverușnare și câtă ură nejustificată. De fiecare dată mă mir de unde au oamenii ăștia atâta energie să scuipe atâta salivă. Zici că au luptat cu pieptul gol împotriva comuniștilor și nu le-a stat Regele sau Regina de-a dreapta. Zici că au realizat nu știu câte lucruri pentru țara asta și ar merita și ei măcar Pelișorul. Regele și NeRegina erau marile probleme cu care ne confrutam de atâta timp. Acum înțeleg.
Apoi s-au isterizat toți pentru o duduie încătușată de poliție. Am zis, nu-i nimic de discutat. Pulimea versus prostimea. Dar tot am o întrebare. De ce naiba durează atât de mult să încătușezi pe cineva, să-l bagi în mașină și să-l duci la secție? De ce vrei neapărat să faci circ? Voiam să mă duc să-l întreb pe Godina.
Dar până să fac asta, s-au scandalizat pe alt motiv. Pe Naumovici. Că-i cel mai mare misogin, că nu știu ce. De unde toată lumea îl știa din reclama cu ”batman, batman”, acum brusc omul e misoginul numărul unu al țării. Păi cum, nu știai? Gizăs, ce comentarii am citit și pe-acolo și ce statusuri pe Facebook… Mă rog, am citit articolul să văd și eu nenorocirea. Eh, dacă l-ai fi văzut live, probabil că reacția ar fi fost cu totul alta. Dar nah, e greu să citești cu intonația corectă. 🙂
Problema din publicitate nu e că Naumovici se oftică (ca orice alt șef, fie bărbat sau femeie) când îi pleacă cel mai bun angajat în concediu de maternitate, ci campania aia pentru Cumințenia Pământului care n-a prea reușit să convingă multă lume de importanța ei. Banii strânși sunt mult prea puțini față de așteptări. Și totuși, publicitarii se consideră foarte buni în ceea ce fac. Well, again, another fail! But who cares…
Dar toate au o notă negativă. Tot ce se întâmplă în jurul nostru are o notă negativă. Majoritatea statusurilor de pe Facebook sunt negative. Nimănui nu-i convine nimic. Iar eu am obosit să dau unfollow. Căci asta fac cu cei care mă obosesc cu statusurile lor de hateri pe Facebook. Nu încerc să-i conving, că știu că nu am cum. Avem atâtea gloanțe de tras…
Dar e nasol, măh! E nasol. Pentru că toate căcaturile astea pe care le aruncăm pe Facebook afectează. Știți faza cu Cătălina Ponor, nu? Ba chiar când am fost la Cluj să vorbesc cu atleții paralimpici care se pregătesc pentru Jocurile Paralimpice de la Rio, unii îmi spuneau că o mare presiune asupra lor nu o reprezintă probele în sine, ci cei care îi urmăresc sau le urmăresc rezultatele. Pentru că nimic nu e mai nasol ca atunci când pierzi un joc și toți te iau la mișto și șterg cu tine pe jos. Bine în schimb că ținem în continuare cu echipe de fotbal care nu câștigă niciodată și ne batem cu pumnii în piept.
Băh, și cel mai nasol e că văd negativitatea asta și în oameni în care aveam o anumită speranță. Oameni din online, pe unii îi știu, pe alții doar virtual. Oameni pe care îi citeam cu plăcere, erau pe aceeași lungime de undă cu mine, dar din ce în ce mai mult o dau în zona asta de critică constantă și neconstructivă. Gen, hai să călcăm totul în picioare.
Așa că vă spun. Faceți bine și dați un scroll în feed-ul vostru de Facebook și vedeți dacă vă face plăcere ce vedeți. E genul de persoană pe care s-o ai în listă? Îți oferă vreo informație interesantă? Sau e pur și simplu un feed plin de hatereală pe care nici ție nu-ți vine s-o mai recitești?
Pe bune, liniștiți-vă și rezolvați-vă cumva frustrările. Eu nu zic să nu dezbați și să spui ce te deranjează, dar pe unii parcă vă deranjează totul! Bah chiar azi am dat peste un articol în care unu spunea că ce afacere de familie e TIFF-ul de la Cluj și uite cum se pierd banii, când se pot face o grămadă de lucruri mișto. Curios era că în cazul ăla, majoritatea comentariilor spuneau că TIFF-ul chiar e un lucru mișto. Și da, sunt destule lucruri mișto despre care nu vorbim aproape deloc. Dar când e de aruncat cu căcat… suntem primii. Iar culoarea albastră a Facebook-ului ar trebui să se transforme încet încet în maro, în funcție de ce postezi pe wall-ul tău. 🙂
Salut.Am “scrolit “…sunt hater…Sunt hater vis -a-vis de toate postările Alinei Gheorghiu ,Johannis & co…nu suport sa ii mai vad/aud debitând inepții și pe fb…Nu mai ma uit la tv din cauza asta.Sunt hater când mai vad și reclame / filme care încearcă sa ma convingă sa “fiu român “-adică sa donez bani ca sa plătească guvernul “cumințenia ” dacă dădeau mai putini bani catedralei neamului, dacă ar impozita banii bisericii,dacă ar recupera prejudiciile cauzate de hoți…dacă dacă dacă…
Hihihi! Bun! Foarte bun! De mult nu m-a mai atins un articol asa bun si la obiect. Eu am afcut cu ani in urma o constatare, ca romanii sunt primii nemultumiti din orice. Nu am vazut la straini sentimentul asta de ‘capra vecinului’. Este un sentiment dat de neputinta, de neajunsuri, de nestiinta. Cand isi vor putea umple aceste goluri din existenta lor, vor disparea si aceste implicari si comentarii in viata altora. Ai observat ca ei critica modelele care le inseala asteptarile?
Mulțumesc frumos, Nicu! Da, am observat în ce direcție își îndreaptă criticile, dar nasol e atunci când aceste critici vin din partea unora care sunt priviți deja ca modele. Aia e mai nasol! 🙂