Emag!c Entertainment este o companie de promovare de concerte si impresariat artistic international (asa cum apare in descriere pe site-ul oficial) care pana acum ne-a adus numai vesti si evenimente bune.
N-am avut pana acum ceva de comentat in privinta acestei companii dar cum nimic in tara asta nu poate dura mult si bine, inevitabilul s-a produs.
Anul trecut in plin proces de schimbare a locului de munca am aflat ca Sting vine in Romania pentru a concerta la Sala Palatului. Cam ciudata locatie, mi-am spus, avand in vedere ca un asemenea artist are si foarte multi fani si ai nevoie de locuri, multe locuri. Dar avand in vedere natura concertului, prestatia nu putea fi tinuta in aer liber, iar sali de concerte nu se gasesc in Romania (multumesc pe aceasta cale si presedintelui Basescu-care la Festivalul Enescu din 2005 a promis ca la urmatorul festival din 2007 ne vom intalni intr-o noua sala de concerte. S-o numim Noua Sala a Palatului).
Concertul lui Sting include in program piese din albumul “Songs from the Labyrinth”, o abordare matura a unui repertoriu care de obicei poate fi ascultat doar de publicul meloman.
Am vrut sa-mi iau bilet dar cum pentru noul meu salariu trebuia sa astept ceva, m-am multumit doar cu privitul pe site-ul myticket.ro.
In final am incercat la magazinele Diverta unde am aflat cu stupoare ca au venit doar vreo cateva bilete (in ziua in care am fost primisera 5, doar 5 pe care le-au achizitionat cei care nu au nevoie sa ajunga dimineata la servici) iar la Sala Palatului nici nu stiau cum arata biletele. Am incercat abordarea on-line si surpriza – Sold Out, desi pretul biletelor ajungea pana la 750 de lei bucata.
Am sperat ca vor suplimenta numarul de bilete, macar sa poti sta si in picioare dar sa ai totusi posibilitatea de a participa la concert. Nimic insa, absolut nici o idee.
Prin ianuarie incepe din greu campania de promovare a concertului de la Bucuresti, singurul motiv pe care eu l-am inteles era acela de a-ti face mai mult sange rau avand in vedere ca biletele erau deja vandute de anul trecut.
Mai mult, jegosii de la Enel lanseaza un concurs cu putin timp inainte de concert spunand ca au bilete de dat. Iata unde disparusera multe dintre biletele puse in vanzare. Normal ca sansele de castig erau aproape nule, cei care le-au castigat (daca le-au castigat) sper ca s-au bucurat de ele.
In seara concertului (ca in fiecare seara de concert) exista un grup de oameni care spera sa poata intra in sala doar daca sta un pic la usa. De data asta ma numaram si eu in acest grup, pentru prima oara, alaturi de multi altii care nu au neaparat aceasta preocupare dar care isi doreau sa vina la concert si nu mai prinsesera bilete.
Am vrut sa platim, sa stam in picioare, ceva, dar nimic. “Badigarzii” nu s-au lasat induplecati. I-am intrebat daca exista vreun reprezentat Emagic sau Enel care stie ca sunt oameni la intrare care doresc sa plateasca un bilet in picioare. Raspunsul a fost cat se poate de clar: “N-avem cu cine sa vorbim, sunt in sala la concert.”
Alaturi de Geoana, mi-am zis, care a venit la concert cu alaiul de paza si care la sfarsit a declarat pentru presa ca se astepta la mai multe piese cunoscute ale interpretului. Idiotul, nici nu stia la ce concert se duce. Data viitoare poate sta la birou peste program, nu de alta, dar chiar nu cred ca vreun politician roman isi permite luxul de a avea timp liber. Asadar, doresc sa multumesc organizatorilor si in special Enel pentru ca s-au gandit si la cei care si-au dorit foarte mult sa ajunga la concert si dintr-un motiv sau altul nu au putut sa-si achizitioneze un bilet. Va doresc un calduros

MUIE!

Si un an de criza cat mai greu.