Cea mai trista zi din viata noastra se repeta zilnic

Îmi sprijineam mâna pe o șaormă de 5 lei strivită în buzunarul gecii. Ăsta era laptopul meu pe ziua de astăzi. Având marca ”Usturoi” în spate, m-am strecurat în metrou printre rucsacii HP sau Samsonite cu direcția Pipera, marele centru cultural biznis. Spun și cultural pentru că în fiecare zi am parte de câte-o piesa de teatru. E adevărat că de cele mai multe ori piesele sunt mute, dar personajele sunt interpretate de fiecare dată cu maxim de naturalețe și profesionalism.
El citește Secretele Minții unui Milionar iar mâinile care susțin ”best seller-ul” se odihnesc pe un ghiozdan cu South Park. Cartman dezaprobă ca de obicei. El are cioc și ochelari, ea are ruj roșu. Ea stă lângă el. Nu se cunosc. Nici culorile de pe ea. Cu fularul roz și turcoaz (parcă văd și sclipici) și ghete bej în picioare, Zeița Curcubeului citește revista Femeia de Azi cu supliment de rugăciuni pentru postul paștelui. El cu freza sa de vulcanian visează probabil la carieră (cea mai mare tâmpenie în viață – să-ți programezi viața). Ea nu știu dacă mai are rost s-o includem pe scara evoluționistă. Pentru ăștia ar trebui eu să-mi fac griji? Pentru ăștia ar trebui să-și facă cineva griji? Ei fac parte din noi? Căci sunt printre noi.

Și o iau de la capăt și repet, ei nu se cunosc. Așa cum nu-i cunosc nici pe cei din jur și nici ceilalți pe ei, deși toți se aseamănă atât de mult.
În schimb, plin netul de bloggeri care descriu viața de kkt din București sau din România, căutând și arătând cu degetul vinovații, câteodată plini de frustrare, alteori plini de ironie.

Ironic mi se pare faptul că mulți devin adepții acestor curente virtuale răzvrătite, dar ce te faci când descoperi că printre adepții tăi se numără chiar cretinii la care faci tu referire. Îmi amintesc de niște specimene (genul feminin al substantivului nu cred că e la întâmplare) din sus amintitul biznis park care îl prea-slăveau pe nemaipomenitul Mircea Badea, deși ele nici măcar n-aveau habar să folosească un lift în secolul XXI. Și nici nu conștientizează că habar n-au să folosească liftul.
Suntem prizonieri în lumea iluziilor. Cei cărora cred că le merge prost le merge bine și viceversa. Dar nici unul nu facem vreodată efortul de a ne gândi și la străinul de lângă noi. Pentru că asta e ultima probă în concursul de a deveni ”om”. Pentru că cineva m-a întrebat la un moment dat dacă am întâlnit în viața mea un Om. Și mi-am dat seama că e cea mai grea întrebare la care poți foarte ușor să răspunzi greșit.
Mi se rupe de explicațiile altora de ce sunt românii cum sunt, pentru că suntem cu toții singuri și nu ne gândim niciodată de bine. Suntem singuri în spatele tastaturii, suntem singuri pe scara rulantă, suntem singuri în mall-urile arhipline, suntem singuri la volan, suntem singuri când murim pe trecerea de pieton, suntem singuri când bem, suntem singuri în birourile pline de multinaționaliști aspiranți la vârful piramidei, suntem singuri…
Degeaba avem cele mai frumoase femei dacă nu și-o trag din motive religioase, asta până când faci donații la biserică. Degeaba avem masini misto daca nu știm să ne asortăm cu ele. Degeaba ai cea mai frumoasă țară dacă te caci și te piși pe-unde te-apucă. Că faci pietre la rinichi maică, dacă te ții. Degeaba ne avem unii pe alții dacă trăim doar pentru noi. Degeaba trăim dacă n-am trăit niciodată momentul în care un străin îți zâmbește sincer. În momentul în care un vânzător îți zâmbește după ce i-ai cumpărat un produs, gândește-te că poate ai întâlnit o persoană care are toate șansele să devină om. Și să vezi ce mirat rămâne vânzătorul ursuz atunci când îi zâmbești.
Dar până când o să vină ziua în care o să ne zâmbim când ne dăm prioritate, când schimbăm banda, când lăsăm pe cineva să intre înaintea noastră, când facem loc cuiva grăbit, când vedem pe cineva trist, până atunci vom trăi într-o tristețe și depresie maximă. Și vom cunoaște asta ca fiind cea mai tristă zi din viața noastră, care se repetă în fiecare zi.

The Crystal Method – Kling To The Wreckage

Leave A Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.