Maraton de filme la Grand Entertainment

Am primit o invitație de la Grand Entertainment să văd o zi întreagă de filme. Am reușit să văd 5! Despre filme și cum poți face și tu același lucru, în articolul de față. 🙂

Fiind addicted (la propriu) de filme și seriale, n-aveam cum să refuz o astfel de invitație. Cel mai mult am fost la două filme consecutiv la cinema. Dar acum două zile am reușit să văd 5 filme unul după altul. Și a fost o experiență foarte interesantă, deloc obositoare.

Întâi despre filme, o să vă spun ce-am văzut și ce părere mi-au lăsat.

The Disaster Artist

Povestea reală despre un film foarte prost care a costat vreo 6 meleoane de coco și a avut încasări de 1800 de dolari în weekendul de deschidere. James Franco interpretează rolul lui Tommy Wiseau, un tip cu aspirații de actor și regizor, dar dus cu pluta și evident refuzat de Hollywood. Băi, e mișto, te roade curiozitatea, la început ți se pare o tâmpenie dar la final ajunge să-ți placă de nebunul ăsta, te face să te interesezi despre el și chiar să reții replici dintr-unul din cele mai proaste filme ever. 🙂  – nominalizat la Oscar pentru scenariu

I DID NAAAAGHT! Oh hi, Mark.

Molly’s Game

Băh, mi-a plăcut foarte foarte mult. Din cele 5 văzute, ăsta e pe locul doi. Povestea reală a unei foste campioane de schi care în urma unui accident se apucă să organizeze jocuri de poker. Filmul e pe repede înainte, intră direct în acțiune și nu te pierde (aproape) nici o clipă. E cu Jessica Chastain, de care mie îmi place foarte mult și care în filmul ăsta she got boobs and balls. Și chiar dacă nu-ți place pokerul, tot merită. Căci e despre oameni motivați, despre scandaluri, despre cum poți face foarte mulți bani și la fel de repede să-i pierzi. Ah, și e genul de film pentru fetele care au daddy issues la greu! 🙂  – nominalizat la Oscar pentru scenariu

Darkest Hour

Fiind încă sub influența serialelor The Crown și Victoria, Darkest Hour a fost filmul meu preferat din acest maraton. Filmul descrie primele momente ale lui Winston Churchill ca și prim ministru, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Eram obișnuit cu interpretarea lui John Lithgow din The Crown, dar eram la fel de curios de cum o să-l interpreteze Gary Oldman pe celebrul prim ministru. Băi, sincer, sper din tot sufletul să câștige Oscarul pentru cel mai bun actor, pentru că Gary Oldman nu mai e Gary Oldman, e pur și simplu Churchill. O interpretare incredibil de bună care te face să uiți cu totul că în spatele personajului e un actor foarte cunoscut. Iar filmul, la fel de bun și bine făcut. Dacă n-ați văzut nici Dunkirk, vă recomand să-l vedeți după Darkest Hour, având în vedere că acțiunea ambelor filme se întâmplă în același timp.  – nominalizat la Oscar pentru cel mai bun actor în rol principal, imagine, costume, machiaj, cel mai bun film și production design

All the Money in the World

Acum îmi dau seama că e al 4-lea film pe care l-am văzut, inspirat din fapte reale. Dar mai mult m-a atras scandalul din spatele acestui film, și anume scoaterea pe ultima sută de metri a lui Kevin Spacey și înlocuirea lui cu Christopher Plummer, datorită campaniei #metoo care cred că a avut derapaje grave de la un punct încolo. E despre cazul real al răpirii nepotului celui mai bogat om din lume. Un scenariu pe care l-am mai întâlnit, nu e primul film de genul ăsta. Și nici n-aș putea spune că m-a dat pe spate. E bun, e ok, dar nu e deloc spectaculos, iar Mark Wahlberg e total inutil în filmul ăsta. Efectiv nu face nimic! 🙂 În schimb, sunt de părere că Spacey era cea mai bună alegere pentru acest rol, chiar dacă Plummer l-a dus acolo unde trebuie în egală măsură. Dar îl admir prea mult pe Spacey ca să nu zic Fuck You, Ridley Scott! 🙂 – nominalizat la Oscar pentru cel mai bun rol secundar

The Killing of a Sacred Deer

Am observat în ultimii ani un nou trend în ceea ce privește filmele pline de simbolistică plasate în contextul social actual. Yorgos Lanthimos e un regizor grec care face niște filme destul de greu de digerat, dar foarte bune în același timp. The Killing e un film dubios, rece, steril, care nu-ți prezintă nici o reacție emoțională completă, un film extrem de dubios care te duce în niște zone aiurea rău și te tot întrebi în timpul filmului ce dracu se întâmplă acolo de fapt. Sunt scene vizuale destul de disturbing, dar nu te lași până la final, ai vrea să înțelegi care e treaba. Pentru că nimic din filmul ăsta nu face sens (prefer ”face” în loc de ”are”, so bite me!). Recomandarea mea e să mergeți să-l vedeți și abia la final să citiți despre film și să înțelegeți simbolistica (ea fiind de altfel menționată și în film, dar s-ar putea să n-o recunoașteți). Reacția pe care o s-o aveți e ca aia pe care o ai când descoperi cum se face un truc magic. E ceva de care ai auzit sau poate chiar ai citit, dar nu ți-ai putea imagina vreodată că are vreo legătură cu ceea ce s-a întâmplat în film. Dar are! Interpretări incredibil de bune ale lui Colin FarrellNicole Kidman și Barry Keoghan.

Bun, și-acum despre maraton!

Grand Entertainment a introdus (în sfârșit) abonamentul la cinematograf și culmea, e o ofertă foarte foarte bună. Pentru 50 de lei pe lună (49 pentru cei influențați psihologic), te poți uita la câte filme vrei pe zi, în fiecare zi a lunii. Practic, dacă n-ai job, te poți muta acolo! :))) Nu, serios, 50 de lei pe lună pentru câte filme vrei. Cică nu poți să vezi același film de mai multe ori în aceeași zi și mă gândeam ce idiot ar face asta, apoi am văzut trailerul la Tomb Raider cu iubita mea, Alicia Vikander și am înțeles de ce. Important e că tre să plătești abonamentul integral pe un an ca să merite și pentru ei. Și hai să vă enumăr niște motive pentru care ar trebui să faci asta:

  • Pare mult 600 de lei odată, dar eu într-o singură zi am văzut filme în valoare de 125 de lei și mai puteam să fac asta pentru alte 30 de zile, în ăștia 50 de lei. Pentru cinefili mi se pare cea mai bună variantă ever!
  • Repet, două bilete la un singur film te duc destul de lejer la aproape 50 de lei. De ce nu 50 pe lună? Cât ajungi să dai într-un an pe toate filmele pe care le vezi? Fă un calcul și vezi dacă merită!
  • E o măsură care ar trebui să mai scadă din piraterie. Recunosc, sunt filme pe care le piratez pentru că încă nu-mi permit să dau atât de mulți bani la cinema. Mă gândesc foarte serios să-mi fac un abonament de genul ăsta.
  • Băneasa mall e un loc pe care eu îl evit destul de mult. În primul rând din cauza distanței, ultima oară am făcut o oră de la Romană până acolo și m-am umplut de draci. Așa că merg foarte rar acolo ca să văd un singur film. În al doilea rând pentru că distanța până acolo! :)))
  • Tre să recunosc că e cinematograful cu cele mai luminoase ecrane datorită noilor proiectoare, condițiile sunt foarte bune și nu te doare curu la finalul zilei.

Ce nu mi-a plăcut la cinema-ul ăsta? Hmmm, nu prea are vină cinema-ul, dar clienții nu sunt tocmai pe gustul meu. Cam vin toți puștii ăștia cordiți de bani gata, care nu sunt foarte deranjanți sau zgomotoși, dar se mai întâmplă ca unii să nu se abțină și să stea cu picioarele pe spătarele scaunelor din față sau să fumeze iqos în sală. Bine, cazuri izolate, nimic grav, dar m-am boșorogit eu și sunt cârcotaș de fel, după cum bine știți.

Cum a fost maratonul ăsta? Hmmm, credeam că o să mă ia durerea de cap la un moment dat, că n-o să rezist, că o să mă plictisesc, dar știi ce? A fost genial, la finalul zilei mă simțeam excelent. Asta pentru că timp de o zi mi-am dat shut down from the world. Am trăit numai prin poveștile altora, nu m-am mai gândit la problemele mele sau ce am de făcut sau mai știu eu ce alt stres. Nu, frate, pur și simplu am trăit în filme toate ziua. Am ajuns pe la 10 când e cel mai liber și am plecat pe la 11 când deja mall-ul e închis și nu prea mai e multă lume.

Mai multe info despre abonamentul ăsta, aici.

Leave A Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.