Depeche Mode is the best fucking thing that ever happened to the music industry in the history of mankind! Your argument is invalid!

Noroc cu sor-mea că de la ea am tot ce e mai bun din muzică. Începusem timid cu MC Hammer și alte hituri de prin anii 90 dar Depeche si Erasure erau desenate cu carioca pe orice bancă, penar, ghiozdan, etc.

Prima oară când au venit cu Touring the Angel în 2006 eram în culmea fericirii, am zis că nu-i adevărat așa ceva. Părerea mea e că ei au deschis seria concertelor mari în România. Ieri seară a fost al doilea concert susținut de Depeche Mode în România cu Delta Machine. Între cele două pot să spun cu mâna pe inimă ca nu am văzut un alt concert mai bun și am fost la câteva de-a lungul timpului.

Depeche sunt britanici (da, ai avut dreptate) și au început în 1980. Dave are 50 de ani împliniți acum pe 9 Mai. 50 de ani băi băiatule și oamenii ăștia încă mai scot albume. Încă mai susțin concerte și turnee, ceea ce mi se pare cu adevărat incredibil și de apreciat. La 50 de ani încă se învârte pe scenă cu stativul de microfon la fel cum o făcea acum mulți ani. Hai să vă repet încă odată: 50 de ani!!! Voi ce faceți la 50 de ani?

Fiecare album Depeche (în special de la Songs of Faith and Devotion) a venit parcă dezamăgitor la început. Te aștepți să ai același sound din albumul trecut dar imediat apoi ajungi să ai un alt album preferat și tot așa. Cam așa se întâmplă și cu Delta Machine. Nu e deloc nașpa albumul cum am mai auzit ci dimpotrivă, e bestial. Și chiar dacă fiecare album sună diferit e inconfundabilul Depeche. Am găsit un clip foarte mișto și destul de intim aș zice apropo de înregistrarea noului album. După cum spune Dave, Heaven este motivul pentru care încă mai face muzică.

Aseară a fost bestial. Atât de bestial că nici nu mi-am dat seama că au început. Am ajuns pe la un 8 și ceva la Neașinăl Ărina (care by the way, are cea mai proastă acustică ever orice-ați spune) și așteptam să intre formația din deschidere. Căci deh, restul concertelor la care am fost au început cu mari întârzieri. Și deși Depeche are o notorietate mai mare decât multe alte formații care-și permit să întârzie cu orele pe scenă, ei au început pe la 9 fără 10 cu Welcome to my World. De-acolo n-are rost să vă spun foarte multe. N-ai cum să-ți dai seama și să înțelegi decât dacă ești acolo. Anton Corbijn a făcut o treabă excepțională again. Omul ăsta le face videoclipuri live celor din Depeche iar stilul simplu dar cu semnătura lui evidentă nu poate decât să-ți creeze un show de milioane. Dave, Martin și Andy parcă nu mai îmbătrânesc iar energia pe care o emană este incredibilă. Să mai cânți încă în concerte I just can’t get enough la 50 de ani e ceva. A fost o seară incredibilă și cu love of my life ne întrebam oare cum o fi, oare cum o fi să cânți pe scenă în fața a zeci de mii de oameni. Cum o fi să vii în fața scenei și să dai din mâini de la stânga la dreapta de câteva ori și apoi să vezi mulțimea făcând același lucru. Și mai trist mi se pare că nu cred că voi mai vedea un show mai bun ca ăsta. Iar dacă ei mai scot un album peste vreo 4, 5 ani…