De ce dracu te-ai duce pe un drum unde ai toate șansele să-ți rupi mașina în două, să-ți pierzi timpul, să n-ai nici semnal la mobil, să ajungi la o pensiune unde vezi 4 antene Romtelecom Dolce dar nici una nu-i în stare să-ți ofere internet, să se audă de la parter muzică lăutărească non-stop și să nu știi niciodată dacă o să ai ce să mănânci pentru că guess what, nu e nici un magazin pe o rază de 30 de km. Well, poate pentru că…

 Sună poate ciudat dar multă vreme am fost susținătorul uciderii turismului în România. Asta pentru că am un respect mult prea mare pentru turiștii din afară care m-au primit la ei în țară cu maxim de respect de fiecare dată și mi-au oferit niște servicii la care doar visez în România, așa că de ce mi-aș bate joc de ei să-i aduc aici? De ce i-aș pune față în față cu niște servicii de căcat și cu niște oameni care nu sunt niciodată în stare să fie drăguți sau să se asigure că oricine le calcă pragul mai vor să vină și a doua oară?

 Suntem atât de în urmă pe parte de turism că de fiecare dată mi se face silă, îmi vine să plâng ș-apoi să urlu și să dau foc la tot. Lucrurile s-au mai schimbat în ultimii ani, câțiva au înțeles cam cum stă treaba cu serviciile și cu turismul dar tot n-avem infrastructură. Și totuși, e bine să dezvoltăm turismul?

 Hai să vă povestesc ceva. Weekendul trecut am fost #LaHorezu, la invitația România Magică cu ocazia târgului anual al ceramicii românești. Mă rog, am vizitat orașul, târgul, câțiva olari ne-au arătat cum se fac vasele de ceramică, mai multe citiți pe vacaverde.ro. Dar în penultima zi am fost în ”stațiunea” Vârful Roman de pe lângă Horezu și am stat la pensiunea La Cristian. Spun ”stațiune” pentru că sunt în jur de 5 pensiuni în jur și o mânăstire undeva departe pe un vârf de munte ce duce cu gândul la ceva tibetan (dar doar de la distanță).

 Eh, drumul către acest loc e forestier. Gen, mergi doar cu a întâia sau a doua și de la un punct tre să ai grijă non-stop să nu-ți fuți mașina pe dedesubt. Nu vă imaginați că e impracticabil dar pot exista situații când mașina nu mai poate să urce. Am chinuit un pic mașinile oferite de AutoBoca iar a mea la un moment dat a gemut rău de tot. Dar pe de-o parte îmi plac complicațiile astea. Dă-te jos să vezi dacă ai loc, ia-o prin dreapta, acum prin stânga, las-o ușor, dați-vă jos că e prea grea, întoarce-te că am greșit drumul.

 Când am ajuns în sfârșit la pensiune am văzut că n-am nici semnal și nici net. E jenant pentru Orange și Vodafone să aibă încă atâtea locuri în țara asta fără semnal. După atâția ani!!! Jizăs! Dar în momentul în care am ieșit pe balcon am început să mă bucur de liniște. Aer curat și nici o mișcare. Am ieșit afară și m-am dat în leagăn. Apoi am ”jucat” niște tenis. Iar seara am mers vreo 5 minute pe jos până la prima stână unde am dat noroc cu o mulțime de văcuțe plus un tăuraș care era să mă ia în coarne pentru că mă luam de fetele lui. Era atât de plăcut, atât de rar ce se întâmpla încât nu m-a mai interesat nimic altceva. Am gustat din brânza și laptele de acolo. Nu mai zic de unt care depășea orice imaginație gurmandă. Am stat de vorbă cu ciobanul de acolo, cu nevasta lui și cu băiatul care îi ajuta. Asta în timp ce mângâiam toate vacile care nu se speriau de mine. Oameni simpli, fără curent electric, fără mobile și fără internet. Doar niște vaci și mâncare sănătoasă. 

 Apoi m-am gândit. N-ar fi mai bine să ne folosim de handicapul ăsta de a nu fi în stare să ne dezvoltăm infrastructura? Adică locuri de genul ăsta au cam dispărut de pe fața pământului. Turiștii străini ar fi dispuși să plătească bani grei ca să meargă pe astfel de drumuri și să experimenteze toate aceste obiceiuri de la munte care la ei au dispărut de mult sub semnul industrializării. Unde mai vede neamțul un țăran care-și mulge vaca pe-o parte, iar pe cealaltă suge vițelul? Unde mai vezi tu fugind în voie o purcea cu purcelușul ei de parcă ar filma pentru o reclamă. Unde mai apuci tu să pui mâna pe o vacă fără să intri într-o fermă și să te-apuce plânsul de condițiile în care sunt crescute?

 Pentru că atunci când în sfârșit investim în infrastructură și turism, de obicei o facem de tot căcatul. Și cel mai bun exemplu este Rânca de pe Transalpina. Adică avem acum un alt drum care rivalizează cu Transfăgărășanul, ai într-adevăr ce să vezi. Te plimbi de plăcere! Dar când ajungi în vârf și vezi stațiunea Rânca, te-apucă voma. Toate pensiunile posibile ridicate de-a-n pulea și vopsite așa cum i s-a sculat fiecărui propietar idiot din zonă. Ce drac de lege de urbanism om avea, nu știu. Cum a dat norocul, așa au trasat și ei străzi și pensiuni. Unii o numesc dezvoltare, eu o numesc groapă de gunoi, pentru că este în continuare plină de gunoi și de construcții neterminate. Și în afară de niște blocuri de beton (căci altceva nu sunt) nimeni nu se gândește la nimic. Ce dracu faci în Rânca? Dormi, mănânci, te plimbi și te caci? Asta e tot de ceea ce suntem în stare să înțelegem printr-o stațiune montană? Uite-te și tu un pic cum arată!

 Acum uite-te un pic la cum arată un sătuc din Norvegia, doar ca idee. Nu mai zic că oamenii ăia încearcă să-și păstreze o identitate vizuală comună și nu-i interesează că vecinul vrea el să-și vopsească pensiunea în verde lime. 

 Așa că sincer, vă sugerez din toată inima să vă duceți cât mai repede la Vârful lui Roman până nu se apucă toți să ridice pensiuni peste pensiuni. Nu de alta dar e foarte aproape de Transalpina și virusul prostului gust se transmite la greu la sud de munți. Nu mai zic că asta o să distrugă și stânele din jur pentru că guess what again, posesorii de pensiuni sunt cam supărați pe vacile care se tot plimbă pe terenul lor și îi cam vor dispăruți de pe-acolo. 

 Gândește-te câtă liniște ai acolo, nu te bate nimeni la cap, nu e țigănie, nu e gălăgie, nu se aude muzică pe stradă, nu există stradă! E pur și simplu natura și o pensiune unde ai tot strictul necesar. Pat, căldură, baie, apă curentă, electricitate și mâncare sănătoasă de la stână. În rest nu ai nevoie de nimic, nici măcar de televizor. Seara ieși afară și faci un foc de tabără adunând vreascuri și uscături. Iar dimineața mergi iar la stână să vezi cum se mulg vacile. 

 Hai, ia un timelapse făcut cu telefonul să te convingi singur.