Pe vremea când sunam pe fix ca să intru pe net

Azi am primit o notificare pe Facebook, am dat swipe să intru s-o citesc și deși aveam semnal full nu se încărca sărăcia. După 5 secunde m-am enervat, am închis telefonul și l-am băgat în buzunar. Apoi mi-am adus aminte. Era o vreme când trebuia să aștept până la 12 noaptea ca să intru pe net! 🙂

Remember dial-up? Mi-e teamă că deja sunt persoane care n-au trecut prin asta și s-au născut în era internetului pe cablu, dar a fost odată ca niciodată, când trebuia să suni la telefonul fix ca să intri pe net. Jenibil!

De ce noaptea? Păi că în timpul zilei costa al naibii de mult și țineai linia ocupată și nu voiai să afle ai tăi că stai pe net. Și în plus, dacă țin eu bine minte, noaptea era moca. Așa că noua joacă nocturnă era să suni la un număr de fix, să vezi pe monitorul ăla cu tub de-ți ocupa tot biroul o iconiță cu un telefon și o cutie, după care să pui perna pe telefon ca să nu creadă ai tăi că sunt atacați de extratereștri! Aaaah, the pure night symphony!

Băh, voi înțelegeți cum intram noi pe net? Ba mai mult, ajunsesem să învățăm atât de bine pattern-ul acestor sunete încât știam dacă ne-am conectat sau nu. Pentru că mai dădea și erori, normal.

Apoi intram pe mIRC, direct. Al cărui site sunt șocat că încă mai există. Dacă nu știi ce e mirc-ul, sincer, mi-e și rușine să-ți spun! Să zicem, un fel de Facebook fără poze. :))))

Seara decurgea în felul următor: băgam o sesiune de trivia pe mirc, apoi treceam la agățat. Practic dacă ajungeai să ai un sex chat cu cineva pe mirc, mai mult ca sigur că erau doi bărbați, dintre care unul avea nickname de fată și-ți satisfăcea niște pofte de nedescris. La un moment dat, indiferent cât de prost erai, îți dădeai seama că n-are cum să existe pe planetă o femeie care e dispusă să facă atâtea lucruri (mai mult sau mai puțin ortodoxe) pentru tine. Și apoi îți dădeai seama că vorbești cu un bărbat, care era la fel de dezaxat ca și tine, poate mai mult, căci îi plăcea să joace rolul femeii! :))

Dar erau și femei. Am ieșit cu o tipă de pe mirc. Ajunsesem deja la nivelul la care ieșeam de pe net ca să vorbim la telefon, ceea ce era considerat un fel de sacrilegiu. Când a venit momentul să ne întâlnim, am întârziat ca un bou. Purtam o canadiană/pufoaică cu două numere mai mari (thanks mom!). Pe-ni-bil e puțin spus cum arătam. Plus că eram foarte slab pe vremea aia și practic arătam ca și cum era ceva în neregulă cu mine.

Ne-am văzut la mall. La singurul mall! Mi-am zis, clar nu mai e, a plecat. Dar m-a așteptat doar ca să-mi spună că nu e frumos să întârzii la o întâlnire. Mă simțeam aiurea dar în același timp îmi dădeam seama că nu arăta deloc cum mi-am imaginat în nopțile în care vorbeam la telefon. Mai mult ca sigur că și ea a avut aceeași reacție. N-am mai vorbit de-atunci. Dar continuam să intru pe mirc.

Și să downloadez muzică. Stăteam vreo 2 ore ca să descarc un mp3 la calitate bună (pe vremea aia 128 kilo era lux). O noapte întreagă ca să downloadez un album întreg. Puneam ceasu să mă trezesc la 5 ca să nu înceapă să taxeze telefonul.

Dar era o adevărată aventură să intri pe net. Nopțile pe vremea aia erau de poveste. Îmi mai amintesc că în paralel îl ascultam pe Andrei Gheorghe la radio. Avea o emisiune de noapte unde primea telefoane în direct și toți îl înjurau, iar el le răspundea destul de smart și ironic. Midnight Killer parcă îi spunea.

După 2 minute am scos iar telefonul din buzunar. Mergea netul. Ideea e că mi se pare atât de mișto perioada în care trăim pentru că tehnologia evoluează atât de rapid iar noi suntem martori unor schimbări fantastice. De-abia aștept să văd ce ne rezervă viitorul! 🙂

2 Comments Pe vremea când sunam pe fix ca să intru pe net

  1. Monique 16/02/2017 at 1:56 pm

    Ce amintiri mi-ai rascolit! Si acum imi suna in cap conectarea la net! Da, era gratis noaptea pentru cine prindea linie!

    Reply
    1. Alex Damian 17/02/2017 at 11:09 am

      O să dau share la sunetul ăla odată la 10 ani. Just in case! :))

      Reply

Leave a Reply to Monique Cancel reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.