Veştile bune se ţin lanţ. Seria concertelor de anul acesta propune din ce în ce mai mulţi artişti de calitate. Dacă până acum ne-am tot delectat cu artişti şi formaţii de renume mondial ce au fani peste tot, în toată lumea, a venit vremea ca şi artiştii care au un anumit target şi mai restrâns, să-şi includă România pe lista turneelor. Mă refer la genul de muzicieni despre care poate nimeni nu a auzit sau despre care doar cei care sunt cu adevărat pasionaţi de muzică şi au gusturi fine, să-i cunoască.
Deşi cred că sunt foarte puţini cei care nu au auzit de Dead Can Dance (chiar dacă nu ştiu şi tot au auzit o piesă de-a lor) ţin să anunţ pe toată lumea că membrul fondator al acestui proiect, Brendan Perry, va susţine un concert la Sala Palatului în data de 29 martie 2010.
Brendan s-a născut în Londra în 1959, fiind cel mai mare dintre cei trei fraţi ai săi. N-am putea spune că a urmat o educaţie muzicală oficială, în afară de corul bisericii din care a făcut parte. Dar a fost într-adevăr un autodidact şi de la vârsta de 14 ani a început să înveţe singur chitara (sunt unii care reuşesc să facă şi carieră, nu doar să se plimbe cu chitara prin gară). Părinţii fiind nevoiţi să emigreze, a călătorit mult şi a reuşit la un moment dat să facă parte dintr-o formaţie. A devenit din ce în ce mai interesat de percuţie sau de sintetizatoare şi a învăţat singur să le folosească. Probabil că de la bun început şi-a dorit să meargă către o direcţie de ambiental, după cum bine spune, să picteze peisaje sonore, să sculpteze în sunet şi să creeze coloane sonore imaginate.
Una dintre piesele sale a reuşit să fie inclusă pe coloana sonoră a unui film şi în acest mod a cunoscut-o şi pe Lisa Gerard, cu care a făcut echipă în proiectul Dead Can Dance. Formaţia a luat naştere la sfârşitul anului 1981. Cu siguranţă ca şi Lisa Gerard a avut o contribuţie extrem de importantă în acest proiect. Vocea Lisei o cunoaşte toată lumea. Amintiţi-vă un pic de melodia de început din Gladiatorul şi vocea feminină şoptită şi vă puteţi face oarecum o idee de cam cum sună Dead Can Dance.
Dar nu doar Lisa Gerard are o voce incredibilă şi perfect conturată pe muzica Dead Can Dance. Brendan Perry are una din acele voci şi timbru ce nu le vei uita niciodată. Pur şi simplu, vocea lui pluteşte pe deasupra ta şi se pierde în aer. Caldă, uşor aspră, acompaniată de chitară, are puterea de a transforma muzica lui într-un adevărat tratament sonor.
De muzică în sine nu prea am putut niciodată să ma afirm cu exactitate ce gen este. E o combinaţie dubioasă între muzica medievală şi cea ambientală, acolo unde instrumentele vechi tradiţionale întâlnesc chitara electrică şi sintetizatoarele. Iar vocile celor doi fac legătura între aceste lumi atât de îndepărtate. Asta în ce priveşte Dead Can Dance. Dar la Brendan predominantă este chitara transformându-se într-un blues mai ciudăţel cu armonii de soundtrack.
Clar e o experienţă ce nu trebuie pierdută, chiar dacă se pare că doar Brendan Perry va fi prezent iar Lisa Gerard nu. Şi chiar şi-aşa, cel mai ieftin bilet este 55 de lei şi chiar nu mi se pare mult comparativ cu alte prestaţii autohtone de o mult mai slabă valoare care pot să ceară şi mai mult şi să nu-ţi ofere decât o delectare comercială de care te poţi bucura şi la televizor foarte uşor.
Ascultaţi nişte mostre şi convingeţi-vă că merită să treceţi pe-acolo. Nu e neapărat nevoie să deveniţi fani, dar cu cât iei contact cu cât mai multe genuri muzicale, cu atât vei putea mai uşor să-ţi creezi un instrument de comparaţie şi să ajungi să ştii ce e cool şi ce sucks cu adevărat.
Da, buna treaba si cu postarea asta. Iar o informatie pretioasa…unul din membrii Dead Can Dance in Romania…moment ce nu trebuie ratat. Dealtfel nu e singura stire de calitate de pe blogul tau, mai ales ca si comentariile tale sunt avizate si documentate. Felicitari! Sper sa pot ajunge sa mai trec ceva la "CV-ul vietii". Despre Brendan Perry sunt multe de spus mai ales ca, intr-adevar, nu conteaza stilul lui de muzica, deja trecut la "muzica universului", dar, ma bucur din nou ca exista oameni carora LE PASA.
Multam de vizita si de comentarii. Asta sper si eu, ca toti cei care vor trece pe-aici vor mai descoperi cate ceva nou. Ca m-am saturat de radiorile care spun ca ofera doar ceea ce publicul cere. Dar atata timp cat publicul nu are habar de altceva, doar aia ii oferi. Cu foarte mare frica ne aruncam catre ceva nou, din pacate.